lost my wings..looking for urs...
Thursday, September 1, 2016
Saturday, September 28, 2013
Am facut-o din nou!
Sunday, August 5, 2012
Cork English World-Comenius course in Ireland
Cork English World- Comenius Course in Ireland
Thursday, December 1, 2011
De 1 Decembrie, pentru Romania
Pan’ n-o simti saracul ca-i jupuit de viu.
I-ati inselat credinta vanzandu-va pe-un leu,
Nu va fortati norocul… fereasca Dumnezeu…
E si el ca si voi, tot muritor de rand…
Si el are rabdare… si-acelasi Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti masura punandu-i greu pe greu.
De-atatea vorbe goale poporul e satul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul… si-a expirat in van.
Ne-ati luat pamanturi, case, ne-ati jecmanit de bani.
De fiecare data venind cu gura mare
Ca vreti o alta viata, ca va doriti schimbare…
Schimbare nu inseamna… tot voi, in loc de voi.
Mai sunt in talpa tarii voinici cu-nvatatura,
Nu gangaviti ca voi… si plini de incultura.
De la paduri la fabrici pe toate le-ati vandut,
Sa va claditi palate, cu iz de puscarie,
Sunteti mai rau ca chelul de-i trebuia tichie.
Cine mai credeti voi ca va mai ia in seama ?
Nu sunteti Dumnezei, nici zeii din Olimp,
Dar nu intindeti coarda… plecati cat mai e timp.
Ca sa simtiti si voi cum euro se-aduna.
In lumea aia-a voastra, cea plina de rahat,
La care ne-ati vandut si ne-ati ingenuncheat.
Ca voi sa puneti ghiara usor pe Romania.
Ne mor copii acasa din dorul de parinti,
Iar voi ne vindeti tara, ca Iuda-n, doi arginti.
Cealalta jumatate ne-ati dat-o-n datorie,
Si-n timp ce noi platim… voi huzuriti ca zbirii,
Ati dus sarmana tara la limita pieirii.
Destinul prost sa fie… dar nu facut de voi.
Voi stiti sa locuiti doar in afara legii,
Sa adunati prin furt averi si privilegii.
Pe voi, ce-ati luat… si revolutia si mortii.
Doar nu cumva va vreti istoriei eroi,
S-ar rusina, sunt sigur, istoria cu voi.
Ce-ati tot suflat in foc, cand ei v-au dat scanteie,
Treziti-va, e timpul, cu toti, aceasta tara
S-o scoatem din rusine, din ura si ocara.
Pan’ n-o simti saracul ca-i jupuit de viu.
I-ati inselat credinta vanzandu-va pe-un leu,
Nu va fortati norocul… fereasca Dumnezeu…
E si el ca si voi, tot muritor de rand…
Si el are rabdare… si-acelasi Dumnezeu,
Dar nu-ntreceti masura punandu-i greu pe greu.
De-atatea vorbe goale poporul e satul.
Se-aude din morminte blestemul lui Brucan,
A expirat sorocul… si-a expirat in van.
Ne-ati luat pamanturi, case, ne-ati jecmanit de bani.
De fiecare data venind cu gura mare
Ca vreti o alta viata, ca va doriti schimbare…
Schimbare nu inseamna… tot voi, in loc de voi.
Mai sunt in talpa tarii voinici cu-nvatatura,
Nu gangaviti ca voi… si plini de incultura.
De la paduri la fabrici pe toate le-ati vandut,
Sa va claditi palate, cu iz de puscarie,
Sunteti mai rau ca chelul de-i trebuia tichie.
Cine mai credeti voi ca va mai ia in seama ?
Nu sunteti Dumnezei, nici zeii din Olimp,
Dar nu intindeti coarda… plecati cat mai e timp.
Ca sa simtiti si voi cum euro se-aduna.
In lumea aia-a voastra, cea plina de rahat,
La care ne-ati vandut si ne-ati ingenuncheat.
Ca voi sa puneti ghiara usor pe Romania.
Ne mor copii acasa din dorul de parinti,
Iar voi ne vindeti tara, ca Iuda-n, doi arginti.
Cealalta jumatate ne-ati dat-o-n datorie,
Si-n timp ce noi platim… voi huzuriti ca zbirii,
Ati dus sarmana tara la limita pieirii.
Destinul prost sa fie… dar nu facut de voi.
Voi stiti sa locuiti doar in afara legii,
Sa adunati prin furt averi si privilegii.
Pe voi, ce-ati luat… si revolutia si mortii.
Doar nu cumva va vreti istoriei eroi,
S-ar rusina, sunt sigur, istoria cu voi.
Ce-ati tot suflat in foc, cand ei v-au dat scanteie,
Treziti-va, e timpul, cu toti, aceasta tara
S-o scoatem din rusine, din ura si ocara.
Sunday, October 30, 2011
Ingerul Ierbii
Peste tot ce a creat, Dumnezeu a randuit un inger care sa vegheze. Unul veghea copacii, altul pasarile, altul florile si asa mai departe. Chiar si iarba pe care calcam a fost data in grija unui inger.
Dar ingerul ierbii si-a zis: Celorlalti ingeri Dumnezeu le-a dat lucruri importante in supraveghere. Mie mi-a dat iarba cea cu totul lipsita de importanta. N-am sa ma ocup deloc de ea. Poate creste si singura.
Si, intr-adevar, nu s-a ocupat de ea deloc. Intr-o zi, ingerul copacilor s-a dus la Dumnezeu plangandu-se ca mor copacii din gradinile oamenilor si din paduri, pentru ca iarba care intretine umezeala e toata uscata. In alta zi s-a dus ingerul florilor, plangandu-se ca florile nu pot creste pe campuri pentru ca nu mai exista iarba care sa pastreze roua pentru ele. In cele din urma a venit omul, plangandu-se: Doamne, mor animalele in gospodarii pentru ca nu mai avem iarba sa le hranim. Ia-ma de pe pamant. Altadata pamantul era inimos, dar acum arata ca un desert.
Atunci Dumnezeu, chemandu-l la Sine pe ingerul Ierbii, l-a intrebat: "Ti-am dat o sarcina mica sau mare, inger al ierbii?" Dandu-si seama ca Dumnezeu i-a cunoscut gandurile, a ingenuncheat si a zis: "Nu trebuia sa spun ce am spus. Acum imi dau seama ca sarcina pe care mi-ai dat-o era mai mare decat eram eu vrednic S-o primesc, iarta-ma. De acum incolo imi voi face datoria, si lumea va fi frumoasa din nou. Imi dau seama acum ca nimic in lume nu e lipsit de importanta si fara rost". Si iarba ingrijita facu sa creasca din nou copacii, sa infloreasca din nou florile si sa-si raspandeasca mirosul peste lume.
Friday, November 13, 2009
miroase a cer
miroase a cer albastru si a roua de vara....miroase doar in mintea mea....pe drumul meu toate mirosurile sunt amintiri dintr-o viata pe care nici nu mai stiu daca am trait-o..miroase a panza de paianjen umpluta de lacrimi de dor...e panza pe care cu prea multa greutate eu o tes,cu amintiri din viata mea....cateodata ma gandesc ca e absurd sa tes amintiri,deoarece prea putine dintre ele sunt placute,prea putine dintre ele sunt pt.aducere aminte...as vrea sa le tes si apoi sa le incui intr-un seif din elvetia si sa uit...sa uit totul si sa o iau de la capat....
un nou inceput.....totul e doar o iluzie..suntem suma tuturor greselilor noastre si oricat ne-am dori sa uitam ce a fost si sa lasam in urma trecutul,acesta nu ne va lasa sa fugim si ne va ajunge...nu poti spune adio vietii tale,ei intr-adevar nu-i poti spune adio..
as vrea sa plecam impreuna,acolo departe,unde nu miroase decat a cer albastru,unde curcubeul nu exista si unde trecutul si viitorul nu ne mai pot manevra la bunul lor plac..hai sa ne umplem plamanii de lumina,de cer si de nori....





